*interviu cu Anton COVASAN, primarul comunei Dămuc, în mandatul 2024-2028
– Domnule Covasan, cum a fost în prima zi la primărie, în noua și totodată vechea funcție?
– Personalul primăriei mă cunoaște și mă aștepta cu brațele deschise. Adevărul este că am găsit totul blocat aici, fără proiecte, echipa este timorată, crezând că vin și mă răzbun pe ei. Dar cred un lucru, anume, că la Dămuc se va face treabă de acum înainte.
– Spuneți că nu s-a făcut mare lucru în ultimii ani la Dămuc?
– În ultimii patru ani s-au schimbat doar numerele la mașinile primăriei. Eu am pus numere cu DAC, respectiv, comuna dintre Ardeal și Moldova, și am zis că sunt un dac aici. Am arătat forță pe aceste locuri, că suntem o nație puternică la limita cu frații unguri. Dar, am pus DAC și fiindcă așa s-a nimerit și nici n-am avut intenția de a pune altceva. Probabil, unii au crezut că mi-am pus eu numele pe acolo, Anton Covasan. Așa au crezut. De aceea, au schimbat imediat numerele la mașini, de îndată ce au preluat mandatul în anul 2020. Cum am spus anterior, atât au făcut în această comună, au schimbat doar numerele la mașini. Nu au fost în stare nici măcar să dea în folosință o grădiniță, pe care am lăsat-o aproape gata. Proiectul fusese finanțat pe fonduri europene. Au pierdut pe fonduri europene și un alt proiect, Piața Agro-alimentară, cu spații de recreere, cu tot ce era acolo.
– În timpul cărui primar a fost construită sala de sport de la școala Dămuc?
– Sala a fost construită în mandatul meu, cu bani de la Compania Națională de Investiții.
– Într-o vreme visați că la Dămuc va fi o oază turistică…
– Da, comuna noastră are un potențial turistic extraordinar, fiind notată cu nouă puncte din zece. Au rămas proiecte de la ultimul mandat care au fost și licitate, atribuite. Din păcate, ministrul Grindă a reziliat contractul. Era o valoare de 8.000.000 euro. Așa că, abia acum, pe Programul Anghel Saligny ni s-a aprobat un drum de 4 kilometri, transalpin, până în Valea Bicăjelului. Este o zonă foarte frumoasă, acesta fiind proiectul meu de urgență. Vreau să aduc bani din fonduri europene sau guvernamentale, pentru a dezvolta comuna. Mai este drumul care face legătura cu județul Harghita, fiind încă vreo 800 m pe raza județului Neamț. Diferența este de 10 km, cât mai au vecinii de modernizat.
– Consiliul Județean Harghita ar avea vreun interes să modernizeze acest drum?
– Sincer, nu știu. Am trecut pe la Bicazu Ardelean spre Tulgheș, unde județul Neamț a modernizat drumul până la limită, dar ei, dincolo, nu au mișcat nimic. Nu știu dacă au vreun interes, dar sper să discut cu ei, cu noul președinte al CJ Harghita. Poate va fi de acord cu al nostru, de la Neamț, să ne adunăm și să vedem ce putem face. Noi vrem să facem aceste legături între județe, între provincii. Acum granițele sunt doar imaginare pe teren. Suntem într-o Europă liberă, totuși!
– Primarul Marcel Bancu, de la Tulgheș, ne-a declarat că nu se vor moderniza cei 5 km niciodată.
– Până la urmă tot îl vor moderniza, pentru că va trece autostrada și pe la ei. Va fi o legătură foarte rapidă. Probabil, fiind comunitatea românească mai mare la Tulgheș, cred că UDMR nu are multe voturi acolo. Poate nici acolo nu au interes, dar poate că într-o bună zi se va schimba situația.
– În capătul satului Huisurez era o bază sportivă foarte frumoasă. Ce mai este acolo?
– Baza sportivă este privată, însă vrem la Școala Huisurez, închisă din cauza numărului redus de copii, să facem un complex turistic și de cazare, gen tabere de vară, iar în aceste condiții vom da utilitate și la baza sportivă, dar și pensiunilor din zonă. De asemenea, vreau să fac o bază sportivă la Bicăjel, prin Compania Națională de Investiții, numai că acolo ne trebuie apă și canalizare. Trebuie să scoatem anumite terenuri la vânzare ca oamenii să facă investiții. Altfel, suntem sortiți plecării de aici. Va rămâne doar ursul. Populația se reduce din ce în ce mai mult, iar noi trebuie să facem ceva. Vrem să atragem tinerii să se reîntoarcă acasă. Eu vreau să rămână aici și să nu mai plece. Poate să vină și alții, dar să vină români de-ai noștri. Eu sunt mai patriot probabil decât alții.
– Căminul cultural poartă numele sculptorului Daniel Bucur?
– Da, îi poartă numele. Este un artist renumit și am fost recent la o expoziție de-a sa la Munchen, în Germania. Păcat că aici, în România, nu s-a ocupat nimeni de el. Doar eu ce-am putut face pentru dânsul. Când am deschis Căminul Cultural a adus câteva opere de ale sale, dar vreau, după ce ne vom mai aranja un pic, să-l readucem acasă și să organizăm o expoziție națională, poate și internațională, la care să fie expuse și o parte din operele sale. Terbuie să creăm un brand al Dămucului, trebuie să ne facem cunoscuți la nivel național și internațional.
– Ce investiție vă doriți cel mai mult să realizați în comună?
– Cea mai mare dorință a mea este să asfaltez drumul pe Valea Bicăjelului și să finalizez drumul transalpin. În aceste condiții, va exploda, din punct de vedere turistic, întreaga zonă. Aici au multe personalități terenuri și cred că la rândul lor vor ca zona să se dezvolte. Iar dacă eu reușesc să fac toată infrastructura, mă declar mulțumit. Zilele acestea a venit un specialist de lași… în satul Trei Fântâni este o școală ungurească, unde învață și copii români. Noi vrem să mergem spre ei, să discutăm cu primarul de la Lunca de Jos, unde sunt arondați. De fapt, ei sunt pe raza comunei Dămuc. Este un paradox! Dar, acum, făcându-se cadastrul general, ei vor veni obligatoriu la noi. Ei spun că în anii 1930 hotarul era pe firul apei și așa sunt învățați de cineva, probabil. Dar, făcându-se cadastru, sper să-i putem atrage la noi, ca populație, în județul Neamț. În acest caz, am fi comună de gradul doi, nu de gradul trei. Sunt vreo 200 de locuitori acolo și ne-am gândit să venim noi la ei, să le facem o școală, un punct de lucru al Primăriei Dămuc în satul lor. Unii se plâng că nu mai știu românește și că așa au fost educați. În aceste condiții, vor avea legătură imediată cu noi, pentru că vrem să-i ajutăm. Vrem să dezvoltăm școala și chiar am discutat cu ei. În baza unui proiect vrem să le facem o școală, cu secție română și maghiară.
– Sunt locuitori în satul Trei Fântâni care au acte de identitate și în județul Bacău?
– Sunt din Ghimeș – Făget, Ghimeș – Palanca. S-ar putea să fie oameni din cinci județe în acel sat. Practic, nu știm clar de unde sunt: Covasna, Harghita, Mureș, Bacău, Neamț, dar ei sunt pe teritoriul județului nostru.
Probabil că este bine să avem un candidat la Camera Deputaților din Neamț, pe lista UDMR, Daniela Pepene. Mi-a spus că vrea să meargă și să stea la o discuție cu oamenii din acest sat, ca să-i dea votul ei. Am spus că o susțin, fiind româncă de-a noastră.
Pavel DAMIAN
