*interviu cu primarul Alexandru Teodor CHIRILĂ
Situată într-o zonă centrală a Văii Bistriței montane, comuna Poiana Teiului rămâne același reper economic și social important în acest spațiu. Însă, pentru dezvoltare, această comună are nevoie de o infrastructură adaptată cerințelor locului. Care sunt perspectivele și posibilitățile de realizare aflăm de la primarul Alexandru Teodor Chirilă.
– Domnule primar, comuna Poiana Teiului a avut necazuri, în ultima vreme, din cauza fenomenelor meteo?
– Din fericire, noi nu am avut necazuri! Însă, am trimis utilajele din dotare la celelalte comune afectate, respectiv Farcașa și Borca. Am tirmis utilaje și oameni, în măsura posibilităților. În schimb, în apropierea viaductului s-a adunat o uriașă cantitate de masă lemnoasă și alte materiale aduse de ape. Numai că, lacul fiind în administrarea SC Hidroelectrica, primăria nu a fost implicată în curățarea luciului de apă.
– Nu peste multă vreme se împlinește un an de când suteți în fruntea comunei, practic ce ați preluat și unde s-a ajuns din punct de vedere investițional?
– Să fiu sincer, ca și buget, situația a fost bună la preluarea mandatului, iar bugetul nu a fost pe minus la plecare. Problemele mari care au fost sunt legate de două litigii, respectiv unul pe muzeul de la Dreptu, înființat de înv. Constantin Romanescu într-o clădire ce a rămas fără acoperiș din vara trecută, din cauza unor neînțelegeri cu firma de construcții. În cele din urmă, am prelungit contractul, la Ministerul Dezvoltării, iar valoarea este de aproape un milion de lei. Acum încercăm să obținem fonduri prin PNRR, în condițiile în care investiția este realizată sub 30% și avem ceva emoții. Vom vedea care este procedura, cum va stabili guvernul prin memorandum.
– Există și alte surse la care se poate apela pentru finanțarea proiectul?
– Vom vedea cum se pune problema. Dacă ar fi vorba doar de termenul de finalizare – august 2026, s-ar putea face rapid lucrarea. Singurul aspect necunocut în acest moment este memorandumul, având în vedere situația economică actuală. Dar, vom vedea cum îl vom realiza.
– Și a doua problemă?
– Este vorba de un proiect de asfaltare drumuri, în valoare de 6,3 milioane lei, respectiv 63 miliairde lei vechi, unde a existat, de asemenea, un litigiu cu firma de construcții. Avem și o hotărâre judecătorească definitivă, cu repunerea constructorului la starea inițială. În acceste condiții, important este că se lucrează.
– Ce investiții urmează?
– În contextul actual, vrem să obținem finanțare pe orice program care apare. Din decembrie, anul trecut, avem prins un proiect de modernizare a iluminatului public, dar din ce aud, situația este favorabilă, fiind pe Administrația Fondului de Mediu, iar finanțarea este mult mai aproape decât în alte cazuri. Proiectul este aprobat și trebuia să semnăm contractul de finanțare. Valoarea este de un milion de lei, iar semnarea contractului ar fi trebuit să se facă în luna august. Este vorba de proiectul privind modernizarea iluminatului public la Petru Vodă, prin soluții inteligente.
– Ce se întâmplă cu podul de la intrarea în satul Petru Vodă?
– Neoficial, știu că proiectul este întocmit, dar se așteaptă finanțarea pentru un pod nou. Nu refacere, ci realizarea unuia nou. Se va face o deviere ca la Girov. În principiu, nu ar trebui să dureze foarte mult, dar obiectivul are nevoie de finanțare. Din păcate, prea multe detalii nu cunosc, fiind vorba de Drumurile Naționale care se ocupă de acest proiect.
– Cum a fost trecerea de la privat, unde ați activat, la administrație publică locală?
– Trecerea a fost grea și recunosc acest lucru. Sunt și aspecte comune, care m-au ajutat. Mă refer, în primul rând, la experența de lucru cu oamenii. Și mai ales tendința de a rezolva orice problemă, evident, în spiritul legilor actuale.
– Ce se mai întâmplă cu terenul de sub fostul șanitier hidro?
– În acest moment au apărut discuții privind chestiunea panourilor solare, iar un astfel de parc fotovoltaic se poate face ori pe clădiri, ori pe terenul intravilan al primăriei. Numai că, în comuna Poiana Teiului, primăria nu are nicio bucățică de teren. Imaginați-vă ce s-ar putea realiza pe acel teren care stă nefolosit? În schimb, primăria are pădure și izlaz, iar ca să se scoată o suprafață pentru un teren cu panouri voltaice, prin hotărâre de guven, este foarte greu. Trebuie schimbat statutul acelui teren. Asta presupune o procedură care durează foarte mult. De aceea, încercăm să mergem pe varianta cu acoperișul clădirilor care aparțin primăriei. Este mai greu, dar este totuși o posibilitate. Oricum, recunosc, pentru localnici, acel teren ar fi o mare realizare, dacă ar trece în proprietatea comunității.
– În privința rețelelor de apă, canalizare, ce-ar mai trebui făcut?
– Cu apa au fost mari probleme anul trecut, în mare parte din cauza secetei. Între timp, s-au mai făcut aducțiuni de apă, iar în acest an nu am avut probleme. Au fost doar defecțiuni ici, colo. Canalizarea este o mare problemă, pentru că în comună nu avem nici măcar un metru liniar de rețea. Deocamdată, suntem la nivel de discuții, am făcut măsurători și multe altele.
– Oamenii vor sistem de canalizare?
– Aici este o mare problemă, pentru că, într-adevăr, oamenii refuză canalizarea din cauza prețurilor mari. Dar, până când nu se va da o lege în domeniu, va fi foarte greu cu racordările.
– Unde este nevoie de rețea de alimentare cu apă potabilă?
– În satul Dreptu mai avem o porțiune unde nu este rețea de apă. Am identificat și acolo un izvor puternic, iar în momentul în care vor apare finanțări, vom depune un proiect și pentru acea zonă. Deocamdată, nu sunt posibilități de finanțare. Practic, în acest moment, este blocat totul. Între timp, vom vedea dacă vom merge pe apă și canalizare, la pachet sau doar pe aducțiune de apă.
– Ce așteptări aveți în viitorul apropiat?
– Este foarte greu de spus. Se aud zilnic vești, inclusiv cu organigrama primăriei, dar și cu fondurile pe programele Anghel Saligny și PNRR. Este foarte multă incertitudine. De fapt, așteptăm vremuri mai bune. Nu avem un plan de măsuri, inclusiv cu funcționarii publici și proiectele aflate în derulare. Pe măsură ce se lămurește situația, vom lua și noi măsurile necesare.
-Dacă ar apărea o nouă organizare administrativ-teritorială, Poiana Teiului, ca și centru zonal, cu ce UAT se va putea uni?
-Nu știu, dar remarc faptul că, și asta este foarte important, pentru prima dată pe Valea Bistriței, comunele Ceahlău, Grințieș, Hangu, Poiana Teiului, Farcașa și Borca vor, și eu spun că vor și reuși să deruleze proiecte comune. Important este că ne înțelegem foarte bine între noi, primarii și ne străduim să luăm măsuri unitare. Este o direcție nouă pentru acest spațiu, nu știu să mai fi fost vreodată o asemenea comuniune între primarii din zonă. Avem o hotărâre judecătorească pentru înființarea unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru cele șase comune. Vrem, în primă fază, rezolvarea chestiunii cu apa potabilă. Important este că se simte o unitate între conducerile acestor unități administrativ-teritoriale. Dorința noaastră este să avem proiecte comune, gen Pe urmele Vitoriei Lipan, apoi trasee turistice și altele. Dar, cel mai important este ca toată comunitatea din zonă să aibă de câștigat. Din fiecare proiect comun pe care-l vom implementa. Fiecare separat, nu va reuși mare lucru.
– Vreo supăarare din partea primarului de la Poiana Teiului?
– Încă o dată spun, la început a fost foarte greu, mai ales în primele 4-5 luni. Dar acum văd cu totul altfel lucrurile.
– Primarii cu vechime spun că unui nou edil îi trebuie patru ani ca să învețe la ce uși să bată. Așa este?
– Da! În primul rând, are nevoie și de suportul aparatului de specialitate al primăriei, pentru că la început nu prea știm ce este de făcut în adminsitrația locală. Primarul vine cu idei noi, cu proiecte. Dar, ca să le pună în practică, trebuie să învețe și să aibă oameni de nădejde și pregătiți în primărie. Iar învățatul durează și nu este ușor.
– Ca o concluzie, vă puteți declara mulțumit de acest prim an de mandat?
– Nu ar trebui să fiu mulțumit, mai ales în actuala conjunctură economică a țării. Chiar și în vremuri bune, tot mai este ceva de făcut. Am plecat cu o listă de obiective, planuri, dorințe, dar între timp s-au mai schimbat, iar pentru o parte din ele nu există posibilitate de a fi implementate, deocamdată.
Pavel DAMIAN
