Una dintre cele mai importante sărbători la început de an calendaristic este Botezul Domnului sau Dumnezeiasca Arătare – Boboteaza, prăznuită în 6 ianuarie. Aceasta încheie seria sărbătorilor de iarnă, începute cu Sfântul Nicolae, la 6 decembrie.
Ajunul Bobotezei este o zi importantă, dedicată postului negru. Preoții merg din casă în casă și vestesc Botezul Domnului, stropind cu agheasmă mare locuințele și gospodăriile oamenilor spre a pune început bun chiar din pragul anului nou calendaristic. Mai nou, se practică sfințirea de Bobotează și în școli, instituții publice și alte spații de lucru ale oamenilor.
- Semnificația postului negru din 5 ianuarie ține, în principal, de marcarea minunii pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul, după Nașterea Mântuitorului Hristos cu trupul. Este vorba de faptul că omul își va pune mâinile pe creștetul Domnului, a Creatorului său.
Se postește și pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Agheasmei Mari, din care trebuie să gustăm în 6 ianuarie, așa cum stabilesc regulile bisericești. Postul negru din ajunul Bobotezei se ține de prin secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească cu dumnezeieștile taine. Canoanele prevăd că dacă ajunul Bobotezei va cădea de luni până vineri inclusiv, credincioșii să postească aspru sau chiar negru, cei care pot, până la ceasul al IX-lea, după care se consumă doar fructe și legume uscate ori fierte, fără untdelemn. Dacă ajunul pică sâmbăta ori duminica, atunci nu se mai face ajunare totală, ci după Sfânta Liturghie și slujba Aghiasmei Mari se pot consuma bucate gătite și cu untdelemn.
- Boboteaza începe cu Sfânta Liturghie și împărtășirea cu agheasma mare, care apoi se bea pe nemâncate încă 7 zile, până la odovania praznicului împărătesc.
Există și acum un vechi și frumos obicei de a realiza o cruce de gheață pentru altarul unde se sfințește agheasma mare și care este folosită și la Liturghia din 6 ianuarie, dar cum iernile sunt tot mai blânde, este tot mai dificil de păstrat acest obicei. Crucea de gheață preavestește tăria credinței, bunăstarea și sănătatea trupului și a sufletului după împărtășirea cu agheasmă mare.
Boboteaza este menționată prima dată în secolul II, de Sfântul Clement Alexandrinul. Apusenii o sărbătoresc de prin secolul IV, răsăritenii o sărbătoreau odată cu Nașterea Domnului, la 6 ianuarie. Sărbătoarea marchează prima apariție a lui Iisus Hristos, ca fiul al Dumnezeului Tatăl, în ipostaza în care s-a dus la râul Iordan, la Ioan Botezătorul și i-a cerut să-l boteze pentru a se împlini ”toată dreptatea”. Din acel moment, s-a revelat taina Sfintei Treimi, botezul primit de Iisus Hristos ca om conferindu-i harul de iertare pe care avea să-l săvârșească la răstignirea urmată de Înviere.
P.D.
